Ce ne aduce suferinta?

18.09.2016 21:35

Ce ne aduce suferinta? Evenimentele de viata sau ceea ce gandim noi despre ele?

Disconfortul in viata noastra apare atunci cand gandurile noastre au atat de multa putere, incat reusesc sa ne controleze. Orice gand care apare aduce cu sine o emotie si un comportament.
Daca in mintea ta se instaleaza un gand negativ,emotia generata va fi una nedorita iar comportamentul va fi de natura sa afecteze buna ta stare si relatiile interpersonale. Imagineaza-ti emotia ca fiind o consecinta a ceea ce gandesti. Gandesti despre tine ceva negativ, te vei simti frustrat si vei actiona ca atare. 
In monitorizarea gandurilor tale, vei putea observa ca uneori realitatea este confundata cu gandurile. Ca lumea ta exterioara se identifica cu gandul tau. Ca s-ar putea sa-ti scape din vedere anumite particularitati, si asta doar pentru ca tu te identifici cu gandul tau. 
Esti responsabil pentru ceea ce gandesti. Simti ceea ce gandesti. Esti ceea ce gandesti. Poti schimba acest lucru, daca intelegi treptat ca tu si gandul sunteti doua entitati diferite. Poti schimba starea ta in bine, daca te pozitionezi prioritar si iti observi gandurile. Ce fel de ganduri am eu? Sunt flexibil la lumea exterioara sau percep totul in raport cu convingerile mele despre viata, despre bine si rau? Am cerinte absolutiste de la cei din jurul meu? "TREBUIE" ca viata sa fie intr-un anume fel ca sa pot fi fericit?
Imprieteneste-te cu gandurile tale, ofera-le posibilitatea sa se exprime, insa asigura-te ca au inteles care e limita pentru a-ti lasa si tie spatiu. Astfel, vei putea sa fii surprins cat de multe alte variante exista.
Emotiile functionale vin din convingerile tale rationale, flexibile. Daca poti accepta ca exista mai multe variante la o problema, daca poti intelege ca cel de langa tine are o parere diferita, daca nu treci totul prin filtrul tau de bine-rau si accepti ca si varianta ta si varianta celuilat este una care merita luata in considerare, atunci vei avea surpriza sa te simti in largul tau, constient de resursele tale si, in acelasi timp, sa-l apreciezi pe celalalt pentru ceea ce este. Asta inseamna " sa privesti si pe fereastra celuilalt" (Yalom).

"Singura temnita din care trebuie sa evadam este cea a propriei noastre minti."