Despre managementul furiei
De cele mai multe ori, atunci cand apare o problema sau un conflict in viata noastra avem tendinta de a denatura momentul. Fie reactionam cu anxietate si gandurile pun stapanire pe noi, fie reactionam cu furie pentru ca ne simtim nedreptatiti sau ghinionisti, fie ne inchidem in noi insine si dezvoltam o stare depresiva. Fie ca nu reusim sa depasim bariera care ne blocheaza perspectiva. Sau poate ca tiparele sunt atat de puternice incat nici nu ne dam seama ca ne-am format o obisnuinta din a aborda problemele in sensul de a contraataca orice vine inspre noi.
Astazi luam in discutie managementul furiei. Ce este de fapt furia?
Furia este o emotie care transmite un mesaj celui care o poarta, si anume, faptul ca ceva nu este in regula cu viata sa, cu organismul sau, cu starea sa generala. Acest semnal aduce cu sine o energie pe care persoana o simte puternic si care o determina sa treaca la actiune.
Cand reactionam cu furie, corpul nostru ne sesizeaza asupra unui posibil pericol, asupra caruia creierul uman se pregateste sa actioneze (adrenalina secretata de glandele suprarenale). Insa nu de fiecare data, pericolul este evaluat corect. Poate situatia de viata nu necesita o actiune imediata pentru a depasi un obstacol, si de fapt, acest obstacol este pus de intensitatea emotiilor noastre, care ne ”inunda” si nu ne lasa sa ne folosim de partea rationala in acel moment.
In cele mai multe situatii, este folosit raspunsul imediat la stimulul extern: persoana reactioneaza in cel mai primitiv mod, fara nici o logica rationala si in neconformitate cu situatia reala (mesaj transmis de la hipotalamus catre amigdala, iar reactia este imediata).
Si atunci, vine intrebarea: exista o modalitate prin care sa raspundem corespunzator unei situatii de viata, unui conflict sau unei nedreptati, fara a fi pusi in situatia de a ne pierde controlul? Da, exista. Insa aceasta presupune o asumare totala intr-un proces de cunoastere, identificare si management al emotiilor si comportamentului propriu.
Modul in care este perceputa amenintarea sau pericolul poate determina intensitatea furiei (modul nostru de perceptie asupra situatiei determina creierul sa emita semnale mai departe in corp). Situatiile percepute periculoase declanseaza un raspuns de tipul ”lupta sau fugi”, iar in functie de aceasta perceptie se furnizeaza energia prin care persoana trece la actiune. Mentionez aici ca furia face parte din cele 6 emotii primare intiparite genetic in creierul nostru ( celelalte 5 sunt: frica, bucuria, tristetea, surpriza si repulsia), astfel incat ea nu poate fi eliminata total din sistemul nostru de functionare, insa poate fi analizata si ameliorata, atunci cand ea determina persoana la reactii necontrolate si total nepotrivite cu contextul de viata. Astfel, este normal sa fii furios cateodata, insa acest lucru presupune sa existe un motiv concret si o logica a acestei emotii. Daca lucrurile nu stau asa, exista posibilitatea sa te incadrezi in categoria persoanelor care abordeaza orice situatie cu irascibilitate, tendinte de aparare si furie.
Ce mai poate fi daunator pentru organism este transformarea furiei in resentimente. Cum poti identifica daca se petrece acest lucru? Foarte simplu: exemplifica o situatie de viata sau un conflict in care ai fost antrenat, care, dupa ce s-a incheiat, a ramas in gandurile tale multa vreme. Daca ai plecat cu el la drum si nu ti-a dat pace cateva zile sau chiar mai mult, daca atunci cand te gandesti la persoana cu care ai avut conflictul, ea reprezinta pentru tine un dusman pe care trebuie sa-l elimini sau din cauza caruia nu te poti simti bine, atunci e posibil ca intensitatea furiei sa fie atat de puternica, incat se extinde, creste tot mai mult, pana afecteaza buna functionare si buna dispozitie.
Resentimentul poate determina persoana sa isi creeze tot felul de scenarii de razbunare, scenarii in care ea este victima si ceilalti sunt personajele negative.
Toate acestea sunt daunatoare pentru ca invadeaza viata persoanei, ii consuma toata energia si poate duce la pierderea unor relatii sociale sau familiale, dificultati de comunicare la locul de munca sau in activitatile de zi cu zi, poate chiar la conflicte de natura legala, si chiar la probleme medicale. Desigur, sunt reactii inconstiente care apar exact in momentul conflictului si care ulterior pot aduce si o stare de vinovatiei persoanei care, dupa ce s-a calmat, constientizeaza ca abordarea sa nu a fost chiar deloc asertiva si ca a determinat alte conflicte.
Astfel, pentru a evita toate acestea, pentru persoanele care se regasesc in descrierea de mai sus, vestea buna este ca exista posibilitatea unui plan de interventie terapeutic, menit sa identifice: punctele problematice, pierderile personale si psihologice in urma acceselor de furie, frecventa, motivul furiei, logica motivului furiei, identificarea semnalelor fizice si mentale, duratele episoadelor de furie, diferenta dintre motiv de furie si tiparul de functionare automat, identificarea beneficiului secundar in urma aparitiei furiei (motiv pentru care unele persoane raman inconstient ”fidele” acceselor de furie) etc. Daca acestea sunt identificate si constientizate de persoana in cauza, va fi mai usor sa isi stabileasca obiective de schimbare a acestora si sa isi formeze un nou model de abordare a conflictelor sau problemelor de zi cu zi, sustinut in prima faza, de metode si tehnici terapeutice. Este necesara multa implicare in acest proces deoarece nu este unul care se finalizeaza intr-o singura sedinta de terapie. Asa cum uneori nu constientizam ca reactionam nepotrivit, la fel nici schimbarea nu poate fi implementata intr-o singura clipa.
Inteleg ca exista in viata motive pentru care ne infuriem si avem tot dreptul sa facem asta, insa atata timp cat exista oameni in jurul nostru care sunt afectati de reactiile noastre sau exista actiuni personale care pun in umbra discernamantul nostru, ar trebui macar sa ne punem un semn de intrebare si sa verificam daca felul in care reactionam, este si ceea ce ne reprezinta.
” Nu lasa pe nimeni sa puna stapanire pe mintea ta” - zicala folosita de o persoana prezenta la o intalnire a Alcoolicilor Anonimi, care isi descria resentimentul si recidivele din ultimii ani si spunea ca ”la inceput furia era asemenea unei pietricele care continua sa se rostogoleasca prin mintea sa. Apoi, ea a crescut ajungand la marimea unei pietre, unui bolovan si, in cele din urma, a unui munte. Cu cat ea crestea mai mult, cu atat ii consuma mai mult timp si energie. Cu cat se gandea mai mult la persoanele care i-au facut rau, cu atat consuma mai mult alcool ca sa uite.” (Ronald si Patricia Efron- Terapia de 30 de minute pentru managementul furiei).